Un studiu academic recent, publicat în revista Frontiers in Sociology și realizat de cercetători ai Universității din Oradea, oferă una dintre cele mai surprinzătoare perspective asupra generației care a traversat pandemia în plină formare personală. În ciuda temerilor privind efectele psihologice și educaționale ale izolării, elevii români de gimnaziu au devenit mai clari, mai ambițioși și, în mod neașteptat, mai ancorați în România atunci când vine vorba despre viitorul lor profesional. Această transformare este considerată de specialiști un paradox al pandemiei și marchează o schimbare majoră în aspirațiile de carieră ale tinerilor.

Pandemia nu a „tăiat aripile” adolescenților, ci le-a definit mai clar obiectivele

Studiul a urmărit elevi din clasele a VIII-a din județul Bihor, comparând datele colectate înainte de pandemia COVID-19 (2018–2019) cu informațiile obținute în 2021 și 2022. Autorii au pornit de la ipoteza, susținută de cercetări internaționale, că incertitudinea globală ar fi putut provoca o diminuare a încrederii tinerilor în viitor și o confuzie accentuată privind alegerea unei profesii.

Rezultatele au contrazis complet aceste așteptări. Adolescenții intervievați au avut, pe parcursul pandemiei, o capacitate mai mare de a identifica locul de muncă dorit și de a-și formula un traseu profesional realist. Claritatea în alegerea unei meserii s-a consolidat, iar interesul pentru profesii asociate unui statut social ridicat a crescut considerabil.

În plus, opțiunile exprimate au indicat o orientare tot mai puternică către cariere care necesită studii superioare, confirmând o tendință națională de creștere a interesului pentru educație ca instrument de ascensiune socială.

O schimbare radicală: tinerii renunță la planurile de emigrare

Cea mai spectaculoasă concluzie a studiului privește însă intenția de migrație. Dacă înainte de pandemie mai mult de jumătate dintre elevii de gimnaziu se declarau dispuși să plece la muncă în străinătate, în 2021 procentul a coborât la 38,5%. Un declin similar s-a înregistrat și în rândul celor care aveau în vedere studiile universitare în afara României.

Autorii cercetării explică această schimbare prin aplicarea teoriei „șocului de carieră”. Într-o perioadă în care călătoriile au devenit imprevizibile, iar riscurile sanitare au fost ridicate, tinerii au început să reevalueze rațional avantajele rămânerii în proximitatea familiei și în cadrul unui sistem educațional perceput ca stabil.

„Confruntați cu restricții de călătorie și riscuri sanitare, adolescenții au reevaluat rațional opțiunile, preferând siguranța oferită de proximitatea familiei și de sistemul educațional local”, notează autorii studiului.

Această schimbare nu este interpretată ca un semn de pesimism sau resemnare, ci ca o orientare pragmatică spre soluții care oferă continuitate și autonomie în contexte imprevizibile.

Educația, văzută ca un „refugiu sigur” în perioade de instabilitate

Un alt element important identificat de cercetători este faptul că adolescenții au început să perceapă educația înaltă drept o investiție sigură într-un viitor mai stabil. Autorii indică faptul că mulți tineri au considerat studiile superioare din România un „safe haven”, o opțiune care le oferă șanse crescute de a obține o carieră solidă și un nivel de viață mai ridicat fără a părăsi țara.

„Tinerii au ales să investească în educație înaltă (‘safe haven’) pe plan intern, considerând-o o cale mai sigură către un statut social ridicat într-o perioadă de incertitudine globală”, afirmă cercetătorii.

Această perspectivă este susținută și de contextul economic: România a traversat pandemia cu o reziliență mai mare decât multe alte state europene, ceea ce a consolidat încrederea tinerilor în oportunitățile locale.

Pandemia, un catalizator al maturizării profesionale

Concluziile studiului arată că pandemia nu a generat o teamă generalizată în rândul adolescenților români, ci i-a determinat să își clarifice prioritățile și să acorde mai multă valoare stabilității. Numărul mare de elevi care renunță la ideea de a pleca în străinătate sugerează o schimbare de mentalitate cu impact pe termen lung asupra migrației tinerilor, dar și asupra pieței muncii din România.

Autorii subliniază că pandemia a funcționat ca un catalizator al aspirațiilor profesionale, conturând planuri mai ambițioase, dar profund ancorate în realitățile interne.

O generație mai pragmatică, mai ambițioasă și mai orientată spre România

Studiul arată că adolescenții români au folosit perioada dificilă a pandemiei pentru a-și redefini obiectivele de carieră. În locul incertitudinii, s-a instalat o formă de încredere pragmatică. Tinerii privesc cu mai multă seriozitate educația superioară, caută profesii cu prestigiu și sunt mai dispuși să își construiască viitorul în România.

Pentru societate, aceste concluzii reprezintă o oportunitate importantă: generația care vine este mai motivată, mai realistă și mai conectată la potențialul propriu decât se credea înainte de pandemie.

FOTO: freepik.com