Arhiva pentru tagul piata muncii

EXOD pe piața muncii din România: 1 din 3 angajați vrea să plece. Semnal de alarmă pentru companii în 2026

Piața muncii din România traversează o perioadă tensionată, marcată de dezechilibre tot mai evidente între așteptările angajaților și capacitatea companiilor de a răspunde acestora. Datele recente indică o creștere accelerată a intenției de plecare, într-un context în care volumul de muncă este în creștere, iar recompensele financiare și non-financiare stagnează sau chiar scad.

Pentru antreprenori și manageri, această evoluție nu mai este doar un indicator statistic, ci un risc operațional major, care poate afecta direct productivitatea, continuitatea și competitivitatea businessului.

Intenția de plecare atinge un nivel critic

Un studiu recent, „Employee Sentiment 2026 – Perspectiva angajaților români 2023–2025”, realizat de MKOR, arată că peste 30% dintre angajați iau în calcul schimbarea locului de muncă în următoarele 6 luni. Practic, fenomenul devine unul sistemic, nu doar punctual.

Evoluția este clară și îngrijorătoare: intenția de plecare a crescut constant în ultimii trei ani, de la un scor de 3,3 din 10 în 2023 la 3,9 din 10 în 2025. Această tendință confirmă faptul că piața muncii din România intră într-o fază de instabilitate structurală, în care loialitatea angajaților devine tot mai fragilă.

În paralel, percepția privind siguranța locului de muncă este în scădere, ceea ce accelerează decizia de schimbare a jobului și reduce perioada de toleranță față de condiții considerate nesatisfăcătoare.

„Observăm un trend periculos care s-a consolidat în ultimii trei ani: o deconectare profundă între efortul depus de angajați și recunoașterea primită. Nu mai vorbim doar despre o nemulțumire salarială, ci despre o criză de cultură organizațională”, spune Corina Cimpoca, fondatoare și managing partner MKOR.

Volum de muncă mai mare, echipe mai mici

Una dintre cele mai importante schimbări identificate în analiză este creșterea constantă a volumului de muncă, pe fondul reducerii sau stagnării numărului de angajați. În multe organizații, eficientizarea a însemnat redistribuirea sarcinilor către echipe deja încărcate.

Această realitate generează un efect în lanț: suprasolicitare, scăderea moralului și diminuarea implicării. Studiul arată că nivelul de satisfacție al angajaților a atins cel mai scăzut punct din ultimii ani, ceea ce indică o problemă sistemică, nu un fenomen temporar.

Pentru mediul de business, acest dezechilibru se traduce prin creșterea riscului de burnout, absenteism și fluctuație de personal, toate cu impact direct asupra costurilor operaționale.

Salarii stagnante și beneficii în scădere

Un alt factor major care alimentează intenția de plecare este stagnarea veniturilor. Procentul angajaților care au beneficiat de majorări salariale s-a redus semnificativ comparativ cu 2023, ceea ce sugerează că remunerația nu mai reflectă efortul depus.

În același timp, pachetele de beneficii sunt percepute ca fiind mai sărace. Aproximativ 30% dintre angajați afirmă că beneficiile extrasalariale s-au diminuat față de anul anterior, ceea ce contribuie la scăderea satisfacției generale.

Această combinație de factori creează o presiune suplimentară asupra angajaților, care simt că investesc mai mult timp și energie fără o compensare echivalentă.

Profilul angajaților cu risc ridicat de plecare

Analiza detaliază și categoriile cele mai vulnerabile la schimbare. Aproximativ 29% dintre angajați se află într-o zonă de risc ridicat, caracterizată prin venituri mai mici, poziții de execuție și o percepție negativă asupra stabilității locului de muncă.

Acest segment include preponderent bărbați, cu vârsta medie de aproximativ 40 de ani, care resimt direct presiunea economică și lipsa oportunităților de creștere.

La polul opus, peste jumătate dintre angajați se încadrează în categoria celor stabili, având venituri medii și o percepție relativ echilibrată asupra mediului profesional.

Ce înseamnă aceste date pentru antreprenori

Pentru companii, aceste rezultate reprezintă mai mult decât un semnal de alarmă. Ele indică necesitatea unei regândiri a strategiilor de resurse umane, în special în ceea ce privește retenția talentelor și cultura organizațională.

Într-un context economic volatil, capacitatea de a menține angajații valoroși devine un avantaj competitiv esențial. Costurile asociate plecărilor frecvente nu sunt doar financiare, ci și operaționale și reputaționale.

„Companiile care ignoră epuizarea echipelor și lipsa perspectivelor de creștere vor pierde lupta pentru talente în 2026. Companiile care acționează acum vor câștiga loialitatea oamenilor pe termen lung”, adaugă Corina Cimpoca, fondatoare și managing partner MKOR.

Piața muncii intră într-un punct de cotitură

După trei ani consecutivi de creștere a presiunii asupra angajaților și stagnare a recompenselor, piața muncii din România se apropie de un punct critic. Modelul actual, bazat pe creșterea volumului de muncă fără ajustări proporționale ale veniturilor, devine nesustenabil.

Pentru unul din trei angajați, schimbarea locului de muncă nu mai este o opțiune îndepărtată, ci o decizie iminentă.

2026, anul în care loialitatea angajaților devine cel mai valoros capital

Anul 2026 se conturează ca un moment decisiv pentru mediul de business din România. Companiile care vor reuși să echilibreze relația dintre efort și recompensă, să investească în cultura organizațională și să ofere perspective reale de dezvoltare vor avea un avantaj clar.

În lipsa acestor ajustări, riscul de pierdere a talentelor va continua să crească, iar impactul se va resimți pe termen lung în performanța și stabilitatea organizațiilor.

De ce vor angajații din România să își schimbe locul de muncă în 2026?

Angajații resimt un dezechilibru între volumul de muncă și nivelul de recompensare. Mulți consideră că muncesc mai mult fără să fie plătiți corespunzător, iar lipsa oportunităților de dezvoltare și scăderea beneficiilor contribuie la decizia de a căuta un nou job.

Câți angajați din România intenționează să plece de la actualul loc de muncă?

Conform studiilor recente, peste 30% dintre angajați, adică aproximativ unul din trei, iau în calcul schimbarea locului de muncă în următoarele șase luni.

Care sunt principalele cauze ale scăderii loialității angajaților?

Printre factorii principali se numără stagnarea salariilor, reducerea beneficiilor extrasalariale, creșterea volumului de muncă și percepția unei culturi organizaționale slabe sau nealiniate cu nevoile angajaților.

Ce impact are fluctuația de personal asupra companiilor?

Fluctuația ridicată de personal duce la costuri suplimentare de recrutare și training, scăderea productivității și afectarea continuității proiectelor. În plus, poate avea un impact negativ asupra imaginii companiei pe piața muncii.

Ce pot face angajatorii pentru a reduce intenția de plecare a angajaților?

Companiile pot îmbunătăți retenția prin ajustarea salariilor în funcție de performanță, oferirea unor beneficii relevante, investiții în cultura organizațională și crearea unor oportunități reale de dezvoltare profesională și personală.

FOTO: freepik.com

STUDIU: 8 din 10 angajatori români nu văd AI-ul ca pe o amenințare pentru joburi. Ce se schimbă, de fapt, în recrutare

Inteligența artificială continuă să domine agenda globală de business, însă percepția angajatorilor din România pare să fie mai nuanțată decât discursul alarmist care circulă frecvent în spațiul public. Un studiu recent realizat de eJobs România indică faptul că majoritatea companiilor nu anticipează o reducere a numărului de angajări în următorii doi ani, chiar dacă adoptarea tehnologiilor AI este în creștere.

AI și piața muncii: stabilitate aparentă, transformări în profunzime

Potrivit datelor analizate, 80% dintre angajatorii români consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale nu va influența volumul de recrutare pe termen scurt. Această perspectivă contrazice temerile frecvent exprimate privind automatizarea accelerată și pierderea locurilor de muncă.

În realitate, schimbarea pare să fie mai degrabă una de structură decât de volum. Aproximativ jumătate dintre angajatori estimează că vor căuta competențe diferite față de cele actuale, semnalând o recalibrare a cerințelor din piața muncii. Astfel, competențele digitale, capacitatea de a lucra cu instrumente AI și adaptabilitatea devin din ce în ce mai importante în procesul de recrutare.

Cum folosesc companiile AI în prezent

Deși interesul pentru inteligența artificială în companii este ridicat, implementarea rămâne fragmentată. Aproape jumătate dintre angajatori, mai exact 47,4%, utilizează soluții AI doar ocazional, fără a avea o strategie clară la nivel organizațional.

Integrarea profundă este încă rară: doar 5,2% dintre companii au implementat AI-ul la nivel strategic în majoritatea departamentelor, în timp ce 15,5% au definit doar câteva procese punctuale.

Un sfert dintre organizații sunt încă în faza de explorare sau nu folosesc deloc aceste tehnologii, ceea ce arată că adopția AI în România este departe de maturitate.

Reacțiile angajaților: între entuziasm și teamă

Percepția angajaților față de utilizarea AI este mixtă, iar reacțiile variază de la entuziasm la reticență.

„Acolo unde există implementări în această direcție, angajatorii au observat că mai mult de o treime dintre angajați le-au primit cu entuziasm și curiozitate, însă au fost și reacții de reticență și teamă pentru siguranța jobului sau chiar de indiferență, AI-ul fiind văzut drept încă un tool care trebuie bifat. Cu toate acestea, datele pe care le-au măsurat arată că, deși volumul de muncă a angajaților nu s-a schimbat de când folosesc AI-ul, calitatea muncii lor este mai bună”, a declarat Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.

Această declarație evidențiază o tendință importantă: AI-ul nu reduce neapărat volumul de muncă, dar contribuie la creșterea calității rezultatelor.

Impactul real asupra productivității

Datele arată o imagine neuniformă în ceea ce privește productivitatea cu AI. Aproximativ 26% dintre angajatori afirmă că volumul de muncă a scăzut cu până la 20%, în timp ce 10% spun că acesta a crescut, din cauza timpului necesar pentru învățarea și verificarea instrumentelor.

Există și o categorie care semnalează un compromis: 10% dintre respondenți susțin că reducerea volumului de muncă a venit la pachet cu o scădere a calității.

În același timp, încrederea în rezultatele generate de AI rămâne moderată. Peste jumătate dintre angajatori consideră că acestea necesită verificare atentă, ceea ce confirmă nevoia de control uman și fact-checking.

Departamentele cel mai afectate de inteligența artificială

Evaluarea impactului pe departamente confirmă tendințele globale. Cele mai influențate zone sunt marketingul digital, comunicarea, operaționalul și resursele umane.

„Se confirmă, practic, previziunile care se fac de ceva vreme deja în legătură cu domeniile cele mai „fragile” în fața inteligenței artificiale și cu cel mai mare risc de a-și găsi un substitut în soluțiile AI. Practic, marketingul, comunicarea, zona administrativă și cea de recrutare / HR au fost mereu primele despre care s-a vehiculat că vor resimți puternic impactul inteligenței artificiale. Pe de altă parte, mai impermeabile la acest impact au fost până acum, după cum spun angajatorii, departamentele de customer support, vânzări & business development și chiar IT & software development”, a explicat Raluca Dumitra.

Această distribuție reflectă natura task-urilor din aceste domenii, unde automatizarea proceselor repetitive și generarea de conținut sunt mai ușor de implementat.

Ce se întâmplă cu recrutarea în era AI

În ceea ce privește recrutarea în era AI, majoritatea angajatorilor estimează că vor menține același ritm de angajare. Totuși, există și opinii divergente: 16% consideră că vor reduce numărul de angajați, în timp ce 1,2% anticipează o creștere a nevoii de personal pentru gestionarea noilor tehnologii.

Un aspect relevant este că alfabetizarea AI nu este încă un criteriu eliminatoriu în procesul de recrutare. Pentru 39% dintre angajatori, acest aspect nu este evaluat în interviuri, deși 17,1% îl consideră deja un avantaj competitiv important.

Barierele adoptării AI în companii

Adoptarea pe scară largă a AI se lovește de mai multe obstacole. Principala preocupare rămâne securitatea și confidențialitatea datelor.

De asemenea, lipsa competențelor digitale în rândul angajaților reprezintă o barieră majoră, în special în ceea ce privește utilizarea eficientă a instrumentelor bazate pe prompturi.

Costurile de implementare și rezistența culturală la schimbare completează lista provocărilor care încetinesc transformarea digitală.

Beneficiile concrete ale utilizării AI

În ciuda acestor dificultăți, companiile care au integrat AI-ul observă beneficii clare. Aproape 40% dintre angajatori menționează eliminarea task-urilor repetitive, în timp ce 30% evidențiază creșterea creativității.

„Cântărind, pe de altă parte, beneficiile pe care le-au observat după integrarea AI-ului, aproape 40% dintre angajatori menționează eliminarea task-urilor repetitive / plictisitoare. 30% văd un impact pozitiv în direcția creativității și generării de idei noi, iar 19,8% o viteză mai mare de răspuns în piață. 3,7% vorbesc despre reducerea costurilor cu recrutarea și salariile pentru că angajează mai puțin, iar 2,5% despre costuri operaționale reduse”, a mai spus Raluca Dumitra.

AI schimbă regulile jocului, nu și numărul jucătorilor

Studiul eJobs arată clar că inteligența artificială în recrutare nu va reduce dramatic numărul de locuri de muncă pe termen scurt. În schimb, transformă profund tipul de competențe cerute și modul în care se desfășoară activitatea în companii.

Pentru angajatori și candidați deopotrivă, provocarea reală nu este supraviețuirea în fața AI-ului, ci adaptarea rapidă la noile cerințe ale pieței muncii. În acest context, competențele digitale și capacitatea de a lucra eficient cu tehnologia devin diferențiatori esențiali într-o economie din ce în ce mai automatizată.

FOTO: freepik.com

De ce antreprenorii ezită să angajeze Gen Z și cum poate fi transformat acest conflict într-un avantaj competitiv

Intrarea accelerată a generației Z pe piața muncii produce una dintre cele mai vizibile schimbări din cultura organizațională din ultimele decenii. În timp ce o parte dintre antreprenori văd oportunități în noile valori și așteptări ale acestor angajați, alții manifestă reticență sau chiar refuz în a-i integra în echipele lor. Această tensiune nu este doar o diferență de mentalitate, ci reflectă o schimbare profundă în modul în care este definită munca.

Pentru mediul de business, în special pentru cei care operează în zona digitală, această tranziție nu poate fi ignorată. Înțelegerea fenomenului devine esențială pentru adaptarea strategiilor de recrutare, retenție și productivitate.

De ce există o reticență reală față de angajații Gen Z

Un număr tot mai mare de antreprenori afirmă că există o diferență majoră între așteptările generațiilor anterioare și cele ale noilor angajați. Conform mai multor analize din publicații precum WorkLife sau Harvard Business Review, percepția dominantă este că angajații Gen Z pun mai puțin accent pe stabilitate și mai mult pe echilibru personal.

Această schimbare este interpretată de unii lideri ca o lipsă de implicare. În realitate, vorbim despre o redefinire a conceptului de muncă. Generația Z respinge modelul tradițional „live to work” și solicită condiții mai flexibile, cum ar fi program redus, pauze frecvente și posibilitatea de a lucra remote.

Pentru antreprenori, această schimbare generează incertitudine. Mulți se tem că aceste cerințe vor afecta productivitatea sau disciplina echipei. În plus, există și o componentă juridică, unii angajatori fiind preocupați de riscurile legate de condițiile de muncă și eventuale litigii.

Cum schimbă Gen Z cultura organizațională

Dincolo de percepții, realitatea arată că cultura organizațională modernă evoluează deja în direcția promovată de generațiile tinere. Companii din tehnologie și startup-uri globale implementează de ani buni politici precum program flexibil, săptămână de lucru de patru zile sau spații de lucru orientate spre confort.

Aceste inițiative nu sunt întâmplătoare. Studiile arată că productivitatea nu crește proporțional cu numărul de ore lucrate. Modelul clasic de 8 ore pe zi este din ce în ce mai contestat.

Un raport WorkLife, realizat pe un eșantion de peste 10.000 de angajați, indică faptul că aproape jumătate dintre aceștia nu sunt productivi pe toată durata programului. Acest lucru sugerează că modelul actual nu este eficient, iar schimbarea propusă de Gen Z poate fi, de fapt, o optimizare.

Mitul productivității și realitatea burnout-ului

Una dintre cele mai mari temeri ale antreprenorilor este scăderea productivității. Însă cercetările din zona de psihologie organizațională contrazic această idee.

După aproximativ patru ore de muncă intensă, nivelul de concentrare scade semnificativ. Continuarea activității în același ritm duce la epuizare și rezultate slabe. Acesta este motivul pentru care conceptul de work-life balance devine central în strategiile moderne de management.

Generația Z nu face decât să accelereze o schimbare care oricum ar fi avut loc. Ei cer pauze mai dese, un program mai flexibil și un mediu de lucru mai uman. Pentru antreprenori, acest lucru poate părea o provocare, dar poate deveni și un avantaj strategic.

Lecția din trecut: cum s-a schimbat programul de lucru

Pentru a înțelege mai bine contextul, este important să privim în trecut. În secolul al XVIII-lea, angajații lucrau chiar și 80-100 de ore pe săptămână. Abia în 1926, antreprenorul Henry Ford a introdus săptămâna de lucru de 40 de ore, fără reducerea salariului.

Decizia sa a fost bazată pe un principiu simplu: mai multe ore nu înseamnă automat mai multă productivitate. Modelul a fost adoptat rapid la nivel global și a devenit standardul pe care îl cunoaștem astăzi.

În prezent, ne aflăm într-un moment similar de tranziție. Așa cum modelul de 40 de ore a înlocuit un sistem ineficient, noile cerințe ale generației Z pot duce la un nou standard.

Ce trebuie să înțeleagă antreprenorii din online

Pentru antreprenorii care conduc afaceri online, adaptarea este mai ușor de implementat decât în industriile tradiționale. Flexibilitatea digitală permite testarea unor modele noi fără riscuri majore.

În loc să respingă cerințele Gen Z, liderii pot integra gradual schimbările:

Programul flexibil bazat pe rezultate, nu pe numărul de ore lucrate, devine o soluție tot mai adoptată. De asemenea, munca remote sau hibridă oferă angajaților autonomie și contribuie la creșterea satisfacției. În același timp, săptămâna de lucru comprimată și accentul pus pe livrabile și indicatori de performanță, nu pe simpla prezență, pot transforma modul în care este măsurată eficiența în organizații.

Aceste strategii nu doar că răspund așteptărilor generației Z, dar pot crește și retenția angajaților și satisfacția acestora.

Conflict sau oportunitate strategică

Diferențele dintre generații nu sunt un fenomen nou. Fiecare schimbare majoră din piața muncii a fost întâmpinată cu scepticism. Totuși, istoria arată că adaptarea este cheia succesului.

Pentru antreprenori, întrebarea nu este dacă Gen Z va schimba piața muncii, ci cât de repede vor reuși să se adapteze la această realitate.

Companiile care vor înțelege și vor integra aceste schimbări vor avea un avantaj competitiv clar. Cele care le ignoră riscă să piardă talent, relevanță și, pe termen lung, performanță.

Viitorul muncii este deja aici

Schimbările aduse de generația Z nu sunt un moft, ci o evoluție naturală a pieței muncii. Pentru antreprenori și manageri, adaptarea la noile cerințe nu înseamnă pierderea controlului, ci câștigarea unui avantaj strategic.

Viitorul muncii, caracterizat prin flexibilitate, autonomie și echilibru, este deja prezent. Cei care aleg să îl ignore vor rămâne blocați într-un model depășit. Cei care îl adoptă vor construi organizații mai eficiente, mai atractive și mai pregătite pentru provocările viitorului.

1. De ce evită unii antreprenori să angajeze angajați Gen Z?

Mulți antreprenori evită să angajeze angajați Gen Z din cauza diferențelor de mentalitate față de generațiile anterioare. Generația Z pune accent pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală, solicită flexibilitate și respinge programul rigid de lucru, ceea ce poate fi perceput ca lipsă de implicare de către angajatori tradiționali.

2. Cum influențează Gen Z cultura organizațională în companii?

Angajații Gen Z contribuie la transformarea culturii organizaționale prin promovarea flexibilității, a programelor de lucru reduse și a unui mediu orientat spre bunăstare. Aceste schimbări determină companiile să adopte modele moderne de lucru, inclusiv munca remote și evaluarea performanței pe bază de rezultate.

3. Este modelul clasic de lucru 9-17 depășit?

Tot mai multe studii arată că modelul clasic de lucru de 8 ore pe zi nu este întotdeauna eficient. Productivitatea scade după câteva ore de muncă intensă, iar mulți angajați nu sunt concentrați pe întreaga durată a programului. Din acest motiv, apar alternative precum săptămâna de lucru de patru zile sau programul flexibil.

4. Ce beneficii aduce work-life balance pentru productivitate?

Un echilibru sănătos între muncă și viața personală contribuie la reducerea burnout-ului, creșterea motivației și îmbunătățirea performanței. Angajații care au timp pentru odihnă și activități personale sunt, în general, mai eficienți și mai implicați în activitatea profesională.

5. Cum pot antreprenorii adapta afacerile online la noile cerințe ale generației Z?

Antreprenorii pot integra cerințele generației Z prin implementarea unui program flexibil, oferirea opțiunii de lucru remote și evaluarea performanței pe baza rezultatelor. În mediul online, aceste schimbări sunt mai ușor de aplicat și pot duce la creșterea retenției angajaților și a competitivității afacerii.

FOTO: freepik.com

Angajatorii renunta rapid la absolventii Generatiei Z: lipsa de initiativa si profesionalism, principalele probleme

Tinerii din Generatia Z, concediati la scurt timp dupa angajare. Dupa ani in care angajatorii s-au confruntat cu dificultati in integrarea absolventilor din Generatia Z in echipele lor, situatia s-a schimbat drastic. Tot mai multi tineri sunt concediati la doar cateva luni dupa angajare, din cauza atitudinii si lipsei de implicare.

Un raport recent arata ca sase din zece companii au renuntat deja la unii dintre angajatii Gen Z, abia iesiti de pe bancile facultatii. Studiul realizat de Intelligent.com, o platforma dedicata consilierii in cariera, a intervievat aproape 1.000 de lideri din SUA, iar concluziile nu sunt in favoarea absolventilor din 2024.

De ce sunt concediati tinerii din Generatia Z?

Principalele nemultumiri ale angajatorilor vizeaza lipsa de motivatie, initiativa si profesionalism. Jumatate dintre liderii chestionati sustin ca tinerii angajati nu demonstreaza implicarea necesara pentru a face fata cerintelor locului de munca. In plus, au fost identificate si alte probleme recurente:

  • Intarzieri frecvente la birou si la intalniri;
  • Imbracaminte neadecvata pentru mediul profesional;
  • Limbaj nepotrivit in interactiunile cu colegii si superiorii.

Peste jumatate dintre managerii de recrutare considera ca absolventii nu sunt pregatiti pentru cerintele pietei muncii, iar unul din sapte lideri recunoaste ca ia in calcul sa evite angajarea lor in viitor.

Ce masuri iau institutiile de invatamant?

Universitatile si colegiile incep sa constientizeze aceasta problema si implementeaza solutii pentru a-i pregati mai bine pe studenti. De exemplu:

  • Universitatea Michigan State ofera cursuri despre comunicarea eficienta in retele profesionale. In cadrul acestora ii invata pe studenti, inclusiv cum sa recunoasca semnele ca interlocutorul se plictiseste si ca este timpul sa incheie discutia sau sa treaca la urmatorul subiect;
  • Un liceu din Londra testeaza un program scolar extins, de 12 ore pe zi, pentru a-i pregati pe elevi pentru viata de adult.

Cum pot absolventii sa fie mai usor de angajat?

Atitudinea si initiativa sunt aspectele cheie pentru a avea succes in cariera.

Huy Nguyen, consilier-sef la Intelligent.com, recomanda tinerilor sa observe cultura organizationala a companiei si sa adopte comportamente potrivite. Acesta le sugereaza:

„Puneti intrebari inteligente, cautati feedback si aplicati-l pentru a va arata motivatia de crestere personala.

Construiti o reputatie pentru seriozitate, mentinand o atitudine pozitiva, respectand termenele limita si oferindu-va voluntar pentru proiecte, chiar si pentru cele din afara responsabilitatilor imediate.”, le sugereaza, Huy Nguyen, tinerilor absolventi, potrivit ziare.com.

Atitudinea, mai importanta decat diploma

Multi lideri din industrie subliniaza ca mentalitatea si etica muncii sunt esentiale pentru succes.

Andy Jassy, CEO-ul Amazon, a declarat ca o mare parte din succesul unui tanar la inceput de cariera depinde de atitudinea sa.

Richard Branson, fondatorul Virgin, a incurajat de multe ori tinerii sa prioritizeze experienta practica in locul studiilor universitare, iar Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, sustine ca personalitatea si abilitatile conteaza mai mult decat diplomele.

David Meads, director executiv Cisco UK, confirma aceasta perspectiva:

„Atitudinea si aptitudinile conteaza mai mult decat titlurile de dupa nume sau decat diplomele de pe hartie.”

Pentru Generatia Z, cheia succesului nu consta doar in competentele dobandite la facultate, ci si in felul in care se raporteaza la mediul de lucru si la colegi.

FOTO: freepik.com