Arhiva pentru tagul studiu

STUDIU: 4 din 10 români vor să își schimbe locul de muncă până la vară. Ce îi împinge pe angajați să caute un nou job în 2026

Piața muncii din România traversează o perioadă de transformări accelerate, iar intenția angajaților de a-și schimba locul de muncă este tot mai vizibilă. Un studiu recent realizat de platforma de recrutare eJobs arată că un număr semnificativ de români analizează posibilitatea unei schimbări profesionale chiar în prima jumătate a anului 2026.

Potrivit datelor, 40,2% dintre angajații și candidații români spun că principalul lor obiectiv profesional pentru acest an este schimbarea locului de muncă până la jumătatea anului. În același timp, alți 11,7% declară că intenționează să facă același pas până la finalul lui 2026.

Aceste cifre reflectă o dinamică accentuată pe piața muncii și o presiune tot mai mare asupra angajatorilor pentru a oferi salarii competitive, beneficii relevante și condiții de muncă flexibile.

Tot mai mulți români își caută un job nou

Datele sondajului arată că mobilitatea profesională este în creștere. În afara celor care își propun activ să schimbe locul de muncă, 23,1% dintre respondenți spun că nu au în prezent un job și își doresc să se angajeze în perioada următoare.

Există și o categorie de angajați care nu intenționează să plece din compania în care lucrează, dar urmăresc o evoluție profesională. Aproximativ 12,2% spun că își doresc o promovare sau o schimbare de rol în cadrul organizației actuale.

Doar 12,7% dintre participanții la sondaj declară că nu au în plan nicio schimbare profesională în 2026.

Salariul, principalul motiv pentru schimbarea locului de muncă

Pentru angajații care iau în calcul o schimbare de job, salariul rămâne cel mai important factor de decizie. În contextul creșterii costului vieții și al inflației, venitul lunar devine un criteriu esențial în alegerea unui loc de muncă.

Astfel, 31,2% dintre respondenți spun că ar putea renunța la ideea de a pleca din compania actuală dacă ar primi o majorare salarială. În schimb, 33% afirmă că nu există nicio măsură pe care angajatorul ar putea-o lua pentru a-i convinge să rămână.

Beneficiile extrasalariale continuă să aibă o influență asupra deciziilor profesionale, însă într-o măsură mai mică. Aproximativ 9,8% dintre respondenți spun că ar rămâne dacă ar primi beneficii suplimentare, 9,4% dacă ar avea posibilitatea de a lucra remote, iar 6,3% dacă ar fi promovați.

„Tema salariului revine pe panoul de discuții cu angajații pentru că este nu doar principalul argument care i-ar face să se răzgândească, în cazul în care acesta ar fi majorat, ci și principala lor nemulțumire și motivul pentru care își caută un alt job. Astfel, aproape 40% ne-au spus că salariul actual nu mai acoperă costul vieții și efectele creșterii inflației. Alte justificări pe care le aduc deciziei de a-și schimba locul de muncă sunt faptul că au ajuns la burnout sau că lucrează într-un mediu toxic, dorința de a trece la un mod de lucru mai flexbil (remote sau hibrid), lipsa oportunităților de promovare sau faptul că angajatorul actual traversează o perioadă dificilă din punct de vedere financiar și simt că nu le oferă stabilitate”, explică Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs.

Incertitudinea economică, cea mai mare teamă pentru angajați

Pe lângă dorința de schimbare profesională, angajații români resimt și o stare accentuată de incertitudine în ceea ce privește evoluția pieței muncii.

Aproape 30% dintre participanții la sondaj spun că cea mai mare anxietate profesională pentru 2026 este instabilitatea economică. Alte 26,2% dintre persoane sunt îngrijorate de stagnarea salariilor în raport cu creșterea prețurilor.

În același timp, 12,1% se tem de posibilitatea unor restructurări sau concedieri masive în domeniul în care lucrează. Concurența tot mai mare pentru locurile de muncă reprezintă o altă preocupare importantă, menționată de 11,5% dintre respondenți.

De asemenea, aproximativ 10% dintre participanți spun că întâmpină dificultăți în menținerea unui echilibru sănătos între viața personală și cea profesională.

Cât de siguri se simt românii pe locul lor de muncă

Percepția privind stabilitatea locului de muncă rămâne împărțită. O parte dintre angajați consideră că situația lor profesională nu s-a schimbat față de anul trecut, însă alții resimt o presiune tot mai mare.

„Întrebați cum se raportează la stabilitatea locului lor de muncă în 2026, 42,3% au spus că gradul de siguranță a rămas la fel. 20% sunt mai nesiguri decât anul trecut și simt că job-ul lor este la risc, 15,3% sunt foarte îngrijorați deoarece compania pentru care lucrează trece printr-o perioadă instabilă, iar 7% se simt chiar mai siguri pe jobul lor decât anul trecut. Cu toate acestea, aproape 6 din 10 respondenți spun că acestea sunt temeri pe care le au fără însă ca angajatorul să fi anunțat schimbări majore până acum”, a mai spus Raluca Dumitra.

Chiar și în lipsa unor anunțuri oficiale, atmosfera economică globală și schimbările rapide din mediul de afaceri influențează percepția angajaților asupra stabilității profesionale.

Ce schimbări au anunțat deja angajatorii

Unele companii au început deja să implementeze ajustări interne pentru a face față contextului economic actual. Participanții la sondaj au menționat mai multe tipuri de schimbări anunțate de angajatori.

Aproximativ 15,1% dintre respondenți spun că în organizațiile lor au avut loc restructurări sau reorganizări de departamente. Alte 8,8% menționează înghețarea salariilor, în timp ce 5,1% spun că firmele au modificat sistemul de bonusare sau pachetele de beneficii.

Revenirea obligatorie la birou este o altă schimbare semnalată de 3,6% dintre respondenți. De asemenea, 3% afirmă că în companiile lor a început integrarea inteligenței artificiale în procesele zilnice de lucru.

Obstacolele întâlnite de cei care vor să își schimbe jobul

Chiar dacă tot mai mulți români sunt hotărâți să își caute un alt loc de muncă, procesul de recrutare vine și cu provocări.

Principala problemă identificată de respondenți este nivelul salarial al ofertelor disponibile. Aproximativ 27,9% consideră că salariile oferite în anunțurile de angajare sunt sub așteptările lor.

Un alt obstacol important este discriminarea pe criterii de vârstă, menționată de 25,4% dintre participanți. În același timp, 24,4% spun că există prea puține joburi disponibile în orașul sau în domeniul lor de activitate.

Remote sau birou? Ce preferă angajații în 2026

După perioada în care munca remote a dominat preferințele candidaților, anul 2026 aduce o schimbare de perspectivă. Pentru aproximativ jumătate dintre respondenți, modul de lucru nu mai reprezintă criteriul decisiv, atât timp cât salariul este atractiv.

Totuși, preferințele rămân diversificate. Aproximativ 16% spun că vor căuta joburi full-time de la birou, 13,5% preferă un sistem hibrid cu una sau două zile la birou pe săptămână, iar 8,4% ar opta pentru un program hibrid cu trei sau patru zile la birou.

În același timp, 13,3% dintre respondenți continuă să prefere munca exclusiv remote.

Beneficiile extrasalariale dorite de angajați

Pe lângă salariu, angajații sunt interesați și de beneficii care le pot îmbunătăți calitatea vieții.

Dacă ar putea alege un singur beneficiu extrasalarial nou pentru 2026, 33,3% dintre respondenți ar opta pentru introducerea săptămânii de lucru de patru zile.

Un procent de 24,6% ar prefera accesul la un buget generos pentru cursuri și programe de formare profesională, în special în contextul adoptării accelerate a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială.

Alte 16,7% dintre persoane ar dori zile suplimentare de concediu peste pragul legal, iar 8,8% ar opta pentru abonamente la servicii de sănătate mintală sau terapie.

Sondajul a fost realizat în luna ianuarie pe un eșantion de 950 de candidați și angajați activi pe piața muncii din România.

FOTO: freepik.com

Studiu! Angajații din România, printre cei mai reticenți la AI. Decalaj major față de restul lumii

Un nou sondaj publicat de PwC România, în cadrul studiului global PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025, arată că România rămâne mult în urma altor piețe când vine vorba despre utilizarea tehnologiilor AI în activitatea profesională. Rezultatele conturează o diferență semnificativă între angajații români și cei din economiile emergente sau avansate, unde adoptarea soluțiilor de inteligență artificială devine deja o normă.

România, pe ultimele locuri la utilizarea AI

Sondajul PwC a fost realizat pe un eșantion de aproape 50.000 de participanți din 48 de țări, inclusiv din România. Analiza pentru România s-a bazat pe răspunsurile a 500 de angajați din toate județele. Datele arată că doar 44% dintre angajații români au folosit AI în ultimul an, în timp ce media globală este de 57%. Prin comparație, India și Vietnam conduc clasamentul cu un nivel de utilizare de 84%, urmate de China cu 78%. În partea inferioară a clasamentului se regăsesc Japonia și Ungaria, unde sub 40% dintre angajați folosesc AI la locul de muncă.

România ocupă locul 41 din 48 de țări, confirmând un ritm lent de adoptare a tehnologiilor digitale.

„AI are un potențial mare de a crește productivitatea și creativitatea, dar mulți angajați nu grăbesc utilizarea. Reticența se explică, în principal, prin faptul că implementarea este de multe ori fragmentată și lipsesc cursurile de pregătire adaptate competențelor fiecărei categorii de angajați. Cu alte cuvinte, unii percep AI ca un element adăugat proceselor existente, fără o valoare reală. Pentru a obține progres și pentru a utiliza cât mai bine acest potențial, companiile au nevoie de o strategie care să integreze AI, de training-uri sistematice și echitabile, precum și de o comunicare eficientă a beneficiilor pe care le aduce. Companiile pot începe cu exemple practice de utilizare a AI și dându-le posibilitatea să experimenteze angajaților, mai ales celor aflați în roluri non-manageriale, unde încrederea și rata de adopție sunt mai reduse,” a declarat Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Tax, Legal&People, PwC România.

Managerii români, mai deschiși decât angajații non-manageriali

Analiza PwC evidențiază diferențe clare între categoriile de angajați. 64% dintre executivii seniori și 59% dintre manageri spun că au folosit AI în ultimele 12 luni, față de doar 35% dintre angajații fără roluri de conducere.

Există diferențe semnificative și între generații. 57% dintre angajații din Generația Z folosesc AI, în timp ce procentul scade la 44% în rândul milenialilor și la 35% în cazul Generației X.

Utilizarea zilnică a instrumentelor AI rămâne una dintre cele mai scăzute la nivel global. Doar 6% dintre angajații români folosesc zilnic aplicații de generative AI, față de media globală de 14%. În cazul agenților AI, procentul este de doar 2%, comparativ cu 6% la nivel global.

Entuziasm redus față de impactul AI

Doar o treime dintre respondenții români se declară entuziasmați de influența AI asupra carierei lor, sub media globală de 41%. Totuși, 49% sunt curioși să afle cum le va schimba AI activitatea, iar 24% se arată îngrijorați.

Pentru cei care folosesc deja AI, efectele sunt preponderent pozitive. 75% observă o îmbunătățire a calității muncii, 69% menționează un plus de creativitate, iar 64% raportează creșterea productivității.

Așteptările pe termen mediu sunt optimiste, deși moderate. În următorii trei ani, angajații estimează creșteri de calitate (58%), productivitate (56%) și creativitate (52%). Doar 31% se așteaptă însă la venituri mai mari drept rezultat al utilizării AI.

Schimbările legislative și geopolitice, percepute drept factori dominanți

În timp ce tehnologia avansează rapid, angajații români percep alți factori drept decisivi pentru evoluția joburilor lor. 50% consideră că modificările de reglementare vor avea un impact major, iar 43% menționează conflictele geopolitice. Doar 39% cred că transformarea tehnologică va influența cel mai mult piața muncii.

„Era de așteptat ca modificările legislative și conflictele geopolitice să fie considerate prioritare de angajații români, având în vedere că 2025 a adus multe schimbări legislative, fiscale care afectează negativ companiile și, implicit, se reflectă asupra situației angajaților. Totuși, există o veste bună și anume că cei care utilizează AI descoperă beneficiile și pot influența adopția la scară mai mare. Oricum viitorul depinde de noile tehnologii și angajații trebuie să se adapteze pentru a face față cerințelor tot mai mari ale companiilor pentru competențe în zona AI” a spus Oana Munteanu, Director PwC România.

Angajații români, printre cei mai optimiști privind viitorul lor profesional

Studiul PwC arată că 60% dintre angajații din România sunt foarte optimiști cu privire la viitorul rolului lor în companie, unul dintre cele mai ridicate niveluri la nivel global. De asemenea, 72% cred că vor avea un control moderat sau ridicat asupra modului în care tehnologia le influențează activitatea.

Totuși, impactul AI asupra joburilor entry-level ridică semne de întrebare. 41% dintre managerii români cred că noile tehnologii vor reduce numărul acestor poziții în următorii trei ani, iar doar 25% se așteaptă la o creștere.

Alte rezultate relevante ale studiului PwC

Sondajul include și alte concluzii importante despre satisfacția și motivația angajaților români:

  • Doar 65% se declară mulțumiți la muncă cel puțin o dată pe săptămână, sub media globală de 70%. Totuși, 64% afirmă că se simt inspirați, peste media mondială.
  • 45% sunt obosiți la muncă măcar săptămânal, dar doar 14% se simt plictisiți, un procent considerabil mai mic decât media globală de 23%.
  • Aproximativ 60% simt că au o carieră cu însemnătate și că munca lor produce un impact pozitiv, peste valorile globale de 56% și 54%.
  • Doar 35% au beneficiat de o majorare salarială în ultimele 12 luni, comparativ cu 43% la nivel global.
  • 39% spun că își pot acoperi cheltuielile lunare și pot economisi, față de media globală de 42%.

FOTO: freepik.com

Studiu! Cei mai multi angajatori acorda prioritate muncii de calitate, in detrimentul pontajului

Potrivit unui studiu realizant recent, un numar semnificativ de recrutori considera ca un mediu de lucru pozitiv, recompensele si recunoasterea sunt esentiale pentru a stimula productivitatea angajatilor, spre deosebire de masuratorile traditionale bazate pe pontaj.

Spre deosebire de abordarile traditionale de evaluare a angajatilor pe baza urmaririi timpului si a prezentei la birou, 7 din 10 angajatori acorda prioritate muncii de calitate si indicatorilor cheie de performanta, cum ar fi obiectivele si rata de finalizare a proiectelor, ca principal indicator al productivitatii.

Studiul, bazat pe un sondaj realizat de o platforma internationala de locuri de munca si retele profesionale, pe un esantion de peste 5.000 de angajatori, arata ca orientarea catre munca de calitate si finalizarea obiectivelor, fata de indicatorii traditionali bazati pe timp, marcheaza o schimbare majora in abordarile de evaluare a productivitatii.

Conform sondajului, 77% dintre recrutori considera ca un mediu de lucru pozitiv, precum si recompensele si recunoasterea sunt esentiale pentru a stimula productivitatea angajatilor.

In plus, 5 din 10 recrutori au preferat formarea si dezvoltarea si feedback-ul regulat pentru a minimiza distragerile si a spori concentrarea in timpul orelor de lucru.

“In mediul de lucru rapid de astazi, o comunicare eficienta la locul de munca si un mediu de lucru pozitiv sunt esentiale pentru stimularea productivitatii.

Sondajul nostru a observat, de asemenea, o schimbare fundamentala in perspectiva angajatorilor, care abordeaza problema ucigasilor productivitatii si adopta strategii pentru a promova o cultura a muncii pozitiva si eficienta, concentrandu-se pe munca de inalta calitate in loc de simpla marcare a timpului, incurajand pauzele si concediile”, a declarat Nirmit Parikh, fondator si CEO al apna.co.

Acelasi sondaj a aratat ca o comunicare deficitara si un mediu de lucru nesanatos afecteaza productivitatea intr-o organizatie.

FOTO: freepik.com

STUDIU Angajatorii evita candidatii din generatia Z deoarece sunt neprofesionisti si vin insotiti de parinti la interviu

Un studiu realizat in SUA, arata ca multi angajatori evita candidatii tineri, care fac parte din generatia Z (persoanele nascute in perioada 1989-2012), deoarece sunt neseriosi si, in plus, vin insotiti de unul dintre parinti la interviu.

Potrivit studiului, unii dintre candidatii din Generatia Z care isi cauta un loc de munca vin insotiti la interviu de unul dintre parinti (mama sau tata) iar acest lucru ii indeparteaza pe angajatori. Angajatorii au declarat ca evita angajarea proaspetilor absolventi de facultate si incearca sa convinga profesionisti din domeniu, de toate varstele, chiar daca acest lucru inseamna sa ofere salarii mai mari si mai multe beneficii.

Studiul a fost realizat la initiativa Intelligent, o revista din SUA axata pe viata studenteasca, prin intermediul Pollfish, in luna decembrie 2023. Studiul a fost realizat pe un esantion de aproximativ 800 de manageri, directori si executivi care sunt implicati in angajari.

Candidatii vin la interviu insotiti de parinti

Potrivit studiului, 39% dintre angajatori au declarat ca au evitat sa angajeze absolventi de facultate pe posturile eligibile, in favoare celor mai in varsta, cu experienta.

Angajatorii au declarat ca prefera angajatii cu experienta, deoarece multi dintre tineri nu le faceau o impresie buna in timpul interviurilor de angajare. Peste jumatate dintre respondenti au declarat ca tinerii recruti se straduiau sa stabileasca un contact vizual in timpul interviului, nereusind sa il mentinta pentru mult timp, sau ca au cerut compensatii nerezonabile.

De asemenea, aproape 50% au declarat ca tinerii candidati s-au prezentat la interviu intr-o tinuta nepotrivita, iar aproape 20% au declarat ca acestia si-au adus la interviu unul dintre parinti.

Angajatorii prefera candidatii cu experienta

Acesti sefi pareau sa foloseasca mai multe tactici pentru a atrage profesionisti mai in varsta, 60% dintre ei spunand ca ofera mai multe beneficii, 59% ca ofera salarii mai mari, 48% ca ofera oportunitati de lucru la distanta sau hibrid si 46% ca sunt dispusi sa angajeze candidati supracalificati.

Tinerii profesionisti par sa aiba, de asemenea, reputatia de a fi dificil de lucrat cu ei. Aproape doua treimi din angajatori au declarat ca proaspetii absolventi de facultate sunt indreptatiti si adesea incapabili sa faca fata volumului de munca.

58% dintre angajatori au declarat ca tinerii angajati, care fac parte din generatia Z, se supara mult prea usor si nu sunt pregatiti pentru forta de munca. Sondajul a aratat ca acestia aveau incapacitatea de a accepta feedback-ul  si au capacitati slabe de comunicare.

Angajatorii si-au aratat ingrijorarea privind capacitatea tinerei generatii de a se adapta vietii corporatiste.

FOTO: freepik.com